La multi ani MAESTRE !

                     Imi face o deosebita placere ,ca prin intermediul acestui blog sa ii urez si eu La multi ani cu sanatate lui Florin Piersic .Marturisesc ca este actorul mei preferat.Am crescut cu filmele Domniei Sale ,am vazut si revazut piesele de teatru in care a jucat si ma bucur ca ne poate incanta sufletele prin minunatele roluri.Ii doresc sa aiba forta sa treaca peste toate greutatile si sa continue aceasta minunata munca de actor .Iti multumim MAESTRE pentru sufeltul tau curat si pentru ceea ce ne transmiti de fiecare data .

GRIGORE VIERU

               Aseara am scris un articol dedicat marelui poet ,si speram din tot sufletul ca domnia sa sa isi revina dupa tragicul accident.In acest veac in care ne mor rand pe rand valorile ,astazi GRIGORE VIERU ne-a parasit prea devreme pentru o lume mai buna .Lumea in care se va intalnii cu MIHAI EMINESCU.Dumnezeu sa te odihneasca si sa te primeasca in cetatea raiului.Ramas bun iubitorule de tara si aparatorule vesnic a ceea ce este romanesc .Noi cei ramasi , avem obligatia sa luptam in continuare pentru pastrarea identitatii acestui neam.

S-au otravit pe vai izvoare
Si mierea adunata-n floare.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!
S-a otravit privighetoarea
Si firul ploii si ninsoarea.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!
S-a otravit dulceata poamei
Si laptele din sanii mamei.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!

Ape tulburi !

            Asta seara am aflat cu regret ca marele poet roman GRIGORE VIERU se afla intr o stare critica in urma unui accident.Ii doresc celui ce a unit prin vers malurile Prutului multa sanatate.Te asteptam sa ne reciti de ziua Unirii infaptuite de A.I.Cuza.Flori de primavara renasc si miroase a roman ranit ,Curg ape repezi si zapezile se topesc ,sub soarele redesteptarii nationale ,Poetului ii spun : ridica pana si scrire in continuare.

Buna Dimineata Mihai !

          Ce frumoasa stea , ce frumoasa veste , in veacul acesta de iarna cernuta cu palma dumnezeiasca.Ninge peste noi cu flori de primavara ,se misca totul sub soare stralucind , stejari cu chip de om iti ies in cale si si vesel este neamul romanesc.La multi ani Marelui Poet National MIHAI EMINESCU.Ai implinit 159 de ani si vei mai implinii poate inca pe atat si tu mort nu vei fi niciodata.Ne imbolnavim in fiecare inceput de an de Eminescu si toamna ne pregatim pentru un nou inceput.Sa fi demn si mandru ca te-ai nascut roman si ca exista MIHAI EMINESCU .Asta este marea mostenire pe care Dumnezeu o lasa unei natiuni scaldate de doinele Carpatilor .Buna dimineata Mihai ,noi toti romanii iti multumim pentru ca existi !

Maestrul a păşit pe scenă

Ultimele aplauze ale muritorilor, ale noastre pentru cel care, cu regret o spun, a fost Ştefan Iordache. Nu vroiam să scriu acest articol niciodată, nu acum, e prea devreme, şi prea târziu pentru marele "RICHARD AL III-LEA". "TICĂLOŞII" ăştia care se ocupă zilnic de sufletele noastre nu ne oferă o "CLIPĂ DE RĂGAZ" să ne putem bucura de nişte servicii medicale serioase. Şi spun asta pentru că "CEI CARE PLĂTESC CU VIAŢA", în acest caz actorii români, nu au pensii decente, nu au servicii medicale adecvate. Actorul pare a fi "ÎNGHIŢITORUL DE SĂBII", fără a realiza însă că aşa cum o fabrică, sau o firmă privată deţine un cabinet medical, aşa ar trebui să existe şi pentru aceşti oameni ce ne reprezintă cultura cu demnitate. Ei sunt nişte flăcări care ard pe marele rug al scenei româneşti, în ceas târziu în noapte. Este un dans sacadat, nebun, virtuos, al celor ce astăzi încep a se stinge, este "CIULEANDRA" sub zodia "PRINŢULUI NEGRU" ce fatal îi fură prematur dintre noi. Locul este gol, nu se aud aplauze, cabina actorului dispărut e pustie, rămân umbrele personajelor ce ne vor întâmpina pe culoarele şi scenele teatrelor româneşti. Mărturisesc că mă încearcă un sentiment ciudat când vorbesc despre Ştefan Iordache şi asta pentru că sunt un admirator al domniei sale, un spectator fidel şi un fan înrăit al teatrului şi filmului românesc. Acest pământ a dat ţării oameni de valoare ce nu pot fi înlocuiţi astăzi pentru că nu avem cu ce. Mai mult decât atât, Ştefan Iordache face parte din generaţia de aur a scenei româneşti, o generaţie care uşor se stinge, "OGLINDA" rămânând fără chip, iar noi fără aceste generatoare de energie dumnezeiască atât de necesară în veacul greu. Dumnezeu să te ierte şi să te primească pe marea scenă a raiului.

Şoapte de dor la marginea mării
Te cheamă în noaptea albastră.
E frig şi e ceaţă în suflet.
Fii vesel astăzi maestre.
Adulmecă lupii la uşă.
Ne cer şi carne şi zile
Iubirea de teatru şi scenă,
O lacrimă astăzi apusă.
Răul coboară din moarte
Devreme, cerând azi tributul.
Acoperă Doamne cu lauri,în
Calea trecerii sale,
Hotar de iluzii şi cânturi,
Eroic topit sub ninsoare.

A căzut o stea

Cu regret am văzut că ieri de dimineaţă a dispărut dintre noi unul din cei ce mi-au încântat copilăria şi tinereţea. Astăzi o să mă uit din nou la filmul Mihai Viteazul şi asta pentru a-l revedea într-un rol de zile mari pe cel ce a fost Ilarion Ciobanu. Este aşa de greu să vorbeşti despre domnia sa la trecut, ştiind că nu ai ce să pui în loc, că valorile ne mor şi că noi tăcem. Poate că acolo sus trebuie să existe pe marea scenă oameni care să încânte cu talentul lor Sfinţii. Păcat că odată cu domnia sa para că a mai murit o dată un DAC sau un VALAH ce îşi apăra glia cu curaj şi demnitate. Astăzi mai mult decât oricând, va trebui să ne aducem aminte de acest mare actor, un bărbat în toată puterea cuvântului, un om care a încântat generaţii prin rolurile făcute. Mărturisesc că sunt indignat de felul cum ştim să ne apreciem valorile. Ele trăiesc dintr-o pensie mizeră, unii fără ajutor, şi ştim să îi decorăm doar la mormânt.

Rămâi cu bine “Stroe Buzescu”, Dumnezeu să te primească în lumea celor drepţi, având calea luminată şi iertată de păcate.

Valorile naţionale

Se cuvine astăzi cu mândrie să ne aducem aminte de cel care a încântat prin opera sa genereţii întregi. Îmi amintesc de anii de liceu în care am avut plăcerea să mă "întâlnesc" cu acest mare om de cultură al ţării, care este George Andone Vasiliu. Poezia sa a rezistat timpului datorită valorii sale intrinsece. Născut la 4/17 septembrie 1881 la Bacău, George Bacovia, aşa cum îl cunoaştem cu toţii, se impune pe marea scenă a culturii româneşti fiind un poet simbolist şi modernist în acelaşi timp, de o fineţe rară în transmiterea unor sentimente unice. A debutat în Literatorul a lui Macedonski, primul volum de poezii urmând să apară în 1916 sub numele de “Plumb”, fiind premiat de Ministerul Artelor. George Bacovia face parte din poeţii mei preferaţi, acei poeţi care reuşesc să te ducă într-o lume aparte, o lume a destinului obidit de soartă, o lume a iubirii întunecate, o lume a sacrificiului pentru artă şi oameni.

Psalm

Iubito, cu faţa de mort,
Fecioară uitată în turn,
Plângând în balcon
Cu grai monoton,
Cu suflet taciturn -
În visul meu te port.

Iubito, cu faţa de mort,
Mireasă pe tron,
Cu grai monoton
În visul meu te port.

Iubito, cu faţa de mort,
De geniu trăsnită,
De-a pururi monotonă,
Goală madonă,
De crini prăfuită -
În visul meu te port...